Poftim...iar nu am mai scris de mul...putin cam prea mult...
Singurul motiv pentru care am revenit este acela ca..explodez...mi`am adus aminte-tot. Ca un amnezic am stat ani fara samai simt ceva, nici acum nu cred ca simt ceva, probabil doar uimire. E absolut incredibil ce s`a intamplat! I ireal. E atat de demult si totusi imi amintesc absolut fiecare detaliu. Bannerele, mai stii tu oare bannerele de la unirii pe care le citeam obsesiv cand mergeam pe strada fara a ne indrepta spre un loc anume? Dar autobuzul il mai stii? Statia de la 11 noaptea? Scara mea cu stalpi? Ma mai stii pe mine? Eu mi`am adormit amintirile. Acum sunt doar somnambule. Imi amintesc tot...Imi aminintesc si cand ai inceput sa taci...inceputul sfarsitului.Imi amintesc cum am inceput sa te urasc. Imi amintesc cum te`am uitat. Imi amintesc cum te`am iubit,nici acum nu pot sa ced cat te`am iubit.
Dar acum am uitat si am mers mai departe.
Sper doar sa nu imi mai amintesc...
Cu dedicatie, ptr cel pe care l`am uitat...



0 comentarii:
Trimiteți un comentariu