"Pastel. ROGVAIV."

Sentimentele astea ma seaca de energie.

Ca si cum o tenie uriasa consuma toata mancarea pe care o ingerez, fara sa-mi lase si mie macar o firmitura. Nimic.

Sunt egoiste sentimentele. Ai impresia ca tu le nutresti, cand de fapt ele te nutresc pe tine. Tu existi numai datorita sentimentelor pe care tu le ai fata de orice.

La inceput, crezi ca ai controlul. Ca simti, doar pentru ca vrei tu sa simti. Dar nu e asa. Totul nu e decat o iluzie temporara, care in momentul in care isi scoate ghearele te sperie atat de tare ca nu stii cum sa mai reactionezi.

Nu esti robot, sa nu intelegi asta.  Dar nici stapan pe viata ta nu esti. Esti un sclav al absurdului. Stii ca daca iubesti prea mult, o sa suferi la un moment dat. Stii ca daca urasti prea mult, pana la urma vei suferii.

Nu poti sa incerci sa-ti controlezi sentimentele.

Un om care spune ca isi poate controla sentimentele, inseamna ca nu le are. Nu este posesorul unui asemenea bun.

Si acum, nu stiu sa spun exact ce este mai rau?

Sa te stingi usor in timp ce esti supt de energie din toate supapele?

Sau sa traiesti mult si bine, dar trairile tale sa fie echivalente cu cele ale unui bolovan dintr-un rau? Oricat de puternice ar fi loviturile apei, el ramane la locul lui, fixat in namol.

Ca si tine...drept, pe pozitii, nemiscat, adanc ingropat in namolul vietii tale. Si pe masura ce timpul trece, namolul te inghite mai mult si mai mult pana nu mai ramane nimic. Bolovanul se va transforma in nisip, iar tu...probabil la fel...

Ca esti viu, ca esti mort, tot un morman de oase ramai.

Asadar, mai bine induri suisuri si coborasuri. 

Suporti mai usor adancimea celei mai adanci prapastii, cand stii ca sentimentele tale te vor ridica, pana la urma, in varful celui mai inalt munte.

In final esti ca o pasare care isi canta trilurile vietii, nu ca o piatra amarate, care nu are altceva de povestit decat ce a vazut in jurul ei de-alungul veacurilor.

Nu va fie frica sa simtiti. Nu incercati sa va controlati sentimentele. Doar sa le diversificati.

Respectele mele.

Aqualung - Strange and beautiful
Asculta mai multe audio Muzica

Capitolul in care itele incep sa se descurce..sau sa se incurce mai rau. Part 2

"Sa vorbim despre cum particulele de luciditate se dezintegreaza in mod automat cand incep sa devin constienta de prezenta lui. Mi se incetoseaza mintea. Simt un mic tremur in spatele genunchiilor care imi da senzatia ca in curand ma voi prabusi . 
Si cad.
Nu in gol.
E bine asa.
E perfect.
E tot.
O stare de euforie interminabila ma sufoca, Imi taie respiratia. Fericirea imi inunda plamanii in mod dureros, ca si cum as inhala Chanel Allure in cantitati industriale si tot nu ma satur. Ma intoxica!
Cuvintele lui imi strivesc creierul.
Atingerea lui imi carbonizeaza carnea pana la os. 
Tanjesc dupa mainile lui ca dupa aer. 
Gustul buzelor lui ma imbata mai rau decat vinul lui Bachus.
E dependentsa mea, sau eu sunt dependeta lui. 
E morfina.
E tot.
Sexul e…adrenalina. Ca o injectie cu adrenalina. Imi invadeaza brutal venele, trezindu`ma ca din cea mai profunda coma. E apa vie.
Nu am cuvinte, nu spun destul. Niciun cuvant nu e indeajuns de expresiv pentru a descrie explozia climaxului. Nici cel mai puternic foc de artificii nu se compara. Poate doar o bomba atomica…
Ma las cotropita de trupul lui, fara sa opun rezistenta.
La naiba cu tot! La naiba cu inima mea slaba si cu trupul meu avid de pacate!
Vreau sa simt gustul iadului! Sa`I explorez fiecare coltisor intunecat si fierbinte.
Dragoste.Pasiune.Pacat.
Inima, Purgatoriu al existentei mele!
Tu, esti dracul gol si imi place ce vad.
Esti tot."

To be continued...

Chris Brown - I Can Transform Ya
Asculta mai multe audio Muzica

Capitolul in care se intoarce foaia

        ""  Am fost. Am vazut. Am tacut. Am plecat.

          Astazi m-am plimbat cu tramvaiul prin Bucuresti. Vizita la Marc m-a epuizat si totusi mi-a deschis ochii. Am fumat mult, am baut doua cafele si am vorbit despre dependenta mea. In prima instanta nu mi-am dat seama la care dependenta se referea, pentru ca, vedeti voi, in tot acest timp in care eu si Marc nu ne-am mai vazut, am descoperit nu una, ci mai multe dependente care imi ghideaza pasii in fiecare zi.

           De exemplu, dimineata ma trezesc, imi aprind o tigara, imi fac cafeaua, imi mai aprind o tigara, beau cafeaua, pe parcurs mai fumez cateva tigari, dupa care imi aduc aminte ca trebuie sa mananc. Apelez deci la ~My personal stash of weed~(cum o numeste Marc). Mirosul dulce-intepator de mahoarca in aerul diminetii ma ameteste mai mult decat fumul dens cu care imi umple plamanii. Cea mai mare placere e sa fumezi dimineata. Parca iti continui somnul si visele. Pentru mine, iarba e ultimul gand pe care il am seara si motivul pentru care ma trezesc dimineata. Dar ce nu intelege Marc e ca, dupa o perioada, incepe sa ma mustre constiinta cand ma gandesc la ceea ce fac. Ma simt vinovata, ptr ca toate viiciile mele, sunt interedependente si daca unul iese din ecuatie, intervine haosul si atunci trebuie sa faci abuz de celelalte placeri ca sa ajungi la gradul de fericire pe care il atingeai cand toate elementele erau la locul lor. In cazul meu, de cand sexul a iesit din peisaj, mi-am gasit un nou prieten. Inca nu il cunosc personal dar este prietenul unui prieten. Curand va deveni cunostinta comuna. Nu trebuie decat sa il invit inauntru. O sa va povestesc despre el...daca va fi cazu.

                  Dar gata! Destul cu prostiile de genul asta! Simt ca deja dau incet, incet inspre lamentiatie si nu vreau. Dimineata asta este speciala, pentru ca ziua de azi e notata in calendar ca fiind ziua in care eu incep sa ies zilnic din casa si o las mai moale cu viciile.

                  In dimineata asta ma voi plimba cu tramvaiul vietii mele si o sa ador fiecare moment al calatoriei, pana cand ajung la agentie. Astazi o sa zambesc tuturor, o sa imi flutur genele, o sa fac o gluma. O sa ma machiez. Imbrac haine feminine de data asta. Simt nevoia sa ma simt frumoasa.  In dimineata asta o sa flirtez. Incepand de azi, incerc sa devin o persoana normala, sa ma integrez in societate, poate o sa ma indragostesc din nou, poate o sa`mi fac prieteni noi, poate o sa reiau legatura cu cei vechi, poate....poate ca de azi, totul o sa fie altfel.""

              N.B1.: "Maine o sa va povestesc ce m-a facut sa iau decizia asta si sa`mi supun viata unei schimbari radicale. Nu, nu Marc si nici vreun alt barbat. Nici macar amenintarile Biancai ca ma va parasi definitiv.Doar un film. O umilita venita din adancurile constiintei mele. 

                          Dar asta maine..."

              N.B.2: Tu chiar nu ma cunosti deloc...                                                               

           

Fara noima

Sa vorbim despre cum particulele de luciditate se dezintegreaza in mod automat cand incep sa devin constienta de prezenta lui. Mi se incetoseaza mintea. Simt un mic tremur in spatele genunchiilor care imi da senzatia ca in curand ma voi prabusi . Sunt inca in picioare si totusi parca sunt ingropata in pamant pana la genunchi. Nu imi doresc altceva decat sa ma scufund tot mai adanc, in pamant, in uitare, in vina, in propria-mi constiinta, departe de privirea ta scrutatoare, de ochii tai reci si goi care ma privesc fara emotie sau interes. Roata s-a intors. Parca ieri tu erai cel care privea plin de speranta spre mine si eu….

Eu te vedeam, te observam cu atentie de chirurg, te studiam fara superficialitate si asta nu din cauza ca mi-ai atras atentia cu vreuna din calitatile tale deosebite. Nu. Mereu mi-a placut sa analizez persoanele pe care eu le consider inferioare mie. Sa aflu reteta. Sa compar. Sa trec in revista pana si cele mai mici detalii ale personalitatii ratatului.
 Privesc inferioritatea cu acel interesc cu care oamenii privesc si incearca sa desluseasca semnificatia gesturilor unei maimute de la Zoo. Ce comparatie perfecta. Maimuta. Esti o maimuta. Perfect absorbita de propria persoana, violenta si cu niciun fel de interes ptr semenii sai. Esti un mic papagal care nu se poarta desparti de oglinda agatata de una dintre gratiiile coliviei sale, deoarece nu ii vine sa creada ca faptura aceea superba care ii intoarce privirea,este chiar el.

Se pare ca instinctele primare, atractia sexuala a trimfat in final in fata bunului simt, al educatiei si al eruditiei. Savantul indragostit de cobai. 

Aici se produce declicul. Un deget invizibil apasa pe butonul de autodistrugere si BUM! Totul se prabuseste.

Nu am nici cea mai mica speranta ca voi fi un Phoenix. Nu voi renaste din cenusa. Sunt mai degraba PrintulFericit al lui Wilde. Dragostea m-a facut sa imi pierd poleiala de aur, sclipirea de nestemate a ochilor. In final, cenusa mea nu va face altceva decat sa se risipeasca purtata de vant inspre neant. Dar, cand cenusa se va raspandi, va ramane dezgropata o inima de plumb, fara viata. Aici nu ma mai aseman cu Printul Fericit, pentru ca langa inima lui de plumb, trupul neainsufletit al randunelului o vegheaza aievea.

BARELE DE LA PERDEA
>>
>> Poveste adevarata.....
>>
>> O femeie recent divortata,isi petrecu prima zi
>> impachetindu-si lucrurile in cutii si valize.A doua zi
>> a venit un camion si a incarcat totul,inclusiv mobila.
>>
>> A treia zi ,s-a asezat pe jos,in sufrageria goala,a pus
>> muzica in surdina,a asezat doua luminari,doua kile de
>> creveti,o farfurie de icre si o sticla de vin alb pus
>> la gheata.
>>
>> Cind a terminat de mincat,a demontat toate barele de la
>> perdelele din
>> fiecare camera,le-a scos capacele laterale,a indesat
>> inauntru icrele si crevetii care ii ramasesera,a pus
>> capacele la loc si a asezat din nou barele la geamuri.
>>
>> Cind s-a intors,fostul sot s-a mutat cu amanta si cu
>> noua lui mobila.In primele zile totul fu perfect.Insa
>> in curind,incet,incet,casa a inceput sa puta.
>>
>> Au incercat de toate:au facut curatenie,au aerisit...au
>> revizat gurile de ventilatie pentru eventualitatea ca
>> s-ar pute gasi soareci morti inauntru,au spalat
>> covoarele...In fiecare coltisor de casa au pus
>> deodorante electrice,au golit zeci de butelii
>> de spray...Au cheltui o gramada de bani sa
>> schimbe covoarele...In
>> zadar.
>>
>> Nimic nu functiona.
>>
>> Nimeni nu le mai venea in vizita,angajatii refuzau sa
>> lucreze si pina si fata care facea curatenie in
>> casa,i-a abandonat.
>>
>> Disperati,fostul sot si amanta,au hotarit sa se mute.
>>
>> Dupa o luna inca nu gasisera pe
>> nimeni dispus sa cumpere casa.Cei de la agentiile
>> imobiliare nici nu mai raspundeau la
>> telefon.
>>
>> In final au cumparat o casa noua.
>>
>> Intr-o zi,fosta sotie il suna ca sa stabileasca
>> detaliile divortului si din treacat il intreaba cum o
>> mai duce.
>> El raspunde ca vinde casa,fara insa sa-i dea vreo
>> explicatie.
>>
>> Ea il asculta calma,apoi ii zice ca o sa vorbeasca cu
>> avocatul,sa vada cum ar putea face sa cumpere ea
>> casa.Banuind ca ea n-are nici o idee de adevaratul motiv
>> pentru care o vinde,ii propune a zecea parte din
>> pretul real al locuintei,ca sa scape cit mai
>> repede.Femeia accepta si in citeva ore avocatul ii
>> aduce actele la semnat.
>>
>> O saptamina mai tirziu,barbatul si amanta se
>> oprira la poarta casei,observind surizatori
>> cum muncitorii impachetau lucrurile si le urcau in
>> camion.
>>
>> Totul....
>>
>> ......inclusiv barele de la
>> perdele...
>>
>> IMI PLAC ISTORIILE CU FINAL FERICIT...TIE,NU?
>>
>> German Dehesa spunea ceva asemanator:
>> "noi,barbatii ,ar trebui sa intelegem ca femeile
>> sint invincibile,imparabile si
>> de neintrecut".. 
 

Cu si despre Bahmutanca

Dragii mei,

Am descoperit zilele astea blogul Adrianei Bahmuteanu de pe site`ul ziarului Libertatea 

Am citit cu mult interes atat posturile sale, cat si comentariile cititorilor. pentru a constata ca femeia era insultata si mascarita ca la usa cortului de persoana care critica tocmai aceasta trasatura a comportamentului ei. Mie, personal chiar imi place de Bahmu si chiar i`am urmarit de cateva ori emisiunea. 

Dupa parerea mea face o treaba buna demascand tot acest pseudo-vedetism care bantuie tara de cativa ani incoace. Multi o critica spunand ca nu se uita la ea sau a uitat de unde a plecat. Mi se pare normal ca atunci cand faci anumite observatii la adresa cuiva sa fii obiectiv si nu sa il judeci prin prisma emotiilor/treculul tau. Nimeni nu i`a spus "Bai, Bahmu, bai! Ia critica`te si pe tine live, in emisiune sau pe blog, nu de alta da sa facem rating." Stiti ceva? Sunt 100% sincera ca ar face`o fara sa ierte un amanunt. Ptr ca in ciuda felului in care se manifesta (liber), am observat ca este sincera.

Inca ceva, ea cu Prigoana reprezinta prototipul unei familii normale. Stil familia Bundy, cu diferentaca All acum este bogat si are tupeul sa o "pliciuiasca" pe Peg :)).

Desigur, are scaparile ei, uneori fiind o idee prea exuberanta, dar vorba ei, daca ar vorbi in termeni elevati tot timpul nu ar mai intelege "pulimea" despre ce vorbeste.

Cam atat despre Bahmu. Aveti link cu blogul ei la inceputul postului. Va recomand sa il cititi, ptr ca este chiar foarte bine scris. Si daca mai aveti ceva de adaugat, chiar va rog. Puteti folosi chiar si un limbaj obscen daca simtiti ca numai asa va puteti exprima mot-a-mot sentimentele.

p.s.: Next Post: Mihaela Radulescu :)

Copilariee!!!! I`m back:D!

Am o intrebare pentru Miki: Mai tii tu minte, fato, cand eram noi mici si ne inregistram pe casete si faceam emisiuni : la prize cu brize,cand i`au inapoiat bietului om gandacii, sau stiri,cand au scapat nebunele de la balamuc si au fost prinse intr`o cusca afara si var`tu le`a luat interviu?:)))) Si mai tii tu minte cand ti`am dat casetele mele cu povesti ptr tine si gemene?

Ce vremuri frumoase:X.

Mi`e dor de copilarie asa ca, in amintirea copilariei mele trecute, voi pune pe blog de fiecare data cand ma va cuprinde nostalgia cate o poveste . Una dintre povestile copilariei mele. Ocazional voi pune si cate o piesa de teatru radiofonic cum e cea de mai jos. Pe asta cred ca am ascultat`o de zeci de ori incat o stiu pe derost:)) , dar imi place foarte mult>D:<.

Cam atat acum...ma intorc la treburile de oameni mari:))